Uniunea Europeană n-a avut până acum un procuror-șef, iar principala favorită pentru această funcție a devenit o femeie care și-a construit acasă o reputație „înspăimântătoare”, scrie BBC News sâmbătă.
O talentată jucătoare de baschet în tinerețe, Laura Codruța Kovesi a devenit procuror general la doar 36 de ani. În 2013, ajungea deja șefă a DNA, iar de atunci a avut numeroase realizări. Acum, însă, când se află în cursa pentru conducerea Parchetului European, Codruța Kovesi are de îndurat „o opoziție cruntă” din partea propriului guvern, notează sursa citată, într-un articol dedicat fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.
„În cei cinci ani în funcție, a trimis în judecată 68 de funcționari de rang înalt, între care 14 miniștri sau foști miniștri și 53 de parlamentari. Până în momentul în care a fost demisă de social-democrații aflați la putere, 37 de politicieni fuseseră deja condamnați, iar în celelalte cazuri, procesele continuă. PSD o consideră pe Kovesi dușmanul de moarte, deși au fost anchetați de DNA oficiali de la toate partidele”, scrie BBC News.
Sursa citată continuă articolul precizând că „după o lungă bătălie”, Guvernul a forțat președintele să o revoce în iulie.
„A fost acuzată că a abuzat de funcție, iar procurorii ei au fost acuzați că au pus presiune pe martori. Împotriva sa a fost lansată o anchetă de fraudă, pe care ea a respins-o ca fiind o campanie de denigrare.”
În 2017, când jurnaliștii au vorbit cu fosta șefă a DNA, ea declara că este „remarcabilă” încrederea românilor în această instituție.
„Tot mai mulți oameni sunt dispuși să dea declarații în calitate de martori, în cazurile de corupție. Asta pentru că românii au realizat că toți sunt egali în fața legii. Asta facem și asta vom continua să facem, fie că suntem susținuți sau nu”, declara Kovesi în februarie 2017.
BBC News mai scrie și despre valul de susținere de care se bucură Laura Codruța Kovesi acum, când candidează pentru funcția de procuror-șef european. „Susținătorii s-au adunat la București să o întâmpine cu flori, când venea de la Bruxelles.”
„Acum, că ea candidează pentru funcția de procuror-șef european, are mai multă susținere decât oricând. Este doamna noastră de fier”, a declarat o reprezentantă a organizației „Corupția Ucide.”
De ce are UE nevoie de un procuror-șef?
Principalul său rival al lui Kovesi este procurorul general francez Jean-Francois Bohnert, care a primit voturile majorității ambasadorilor europeni. Guvernul român a încercat „din răsputeri să reducă șansele lui Kovesi, continuă BBC News, precizând că totuși ea are susținerea Comitetelor de Libertăți Civile și Buget din Parlamentul European
Decizia va aparține, însă, Consiliului European, iar cel desemnat va prelua funcția în 2020. Cel care va conduce instituția va dobândi puteri extinse să investigheze și să îi cerceteze pe cei care folosesc ilegal fondurile europene.
Până în prezent, 22 din cele 28 de țări din Uniunea Europeană sunt de acord cu această instituție. Ungaria este printre țările care respinge ideea unui Parchet European, motivând că reprezintă o încălcare a suveranității naționale.
Direcția europeană antifraudă – OLAF – are în jur de 100 de angajați, însă jumătate dintre anchetele deschise de ei sunt respinse de procurorii din țările membre UE. Astfel, Parchetul European va putea să verifice achizițiile pe fonduri europene, pentru a vedea care contracte sunt atribuite unor oameni de afaceri apropiați de partidele politice.
„Iar doamna Kovesi, care deja s-a luptat cu cei puternici în țara sa, ar putea fi cea care să conducă această instituție”, conchide BBC News.